“Fericiti cei saraci cu duhul, ca lor va fi imparatia cerurilor...” (Mt 5,3). Nu pot sa spun ca sunt credincioasa. Am fost, cand eram copil si asa era firesc cand cresti intr-o familie crestina, cand bunica te taraste pe la biserici si slujbe duminica. Mereu am avut fobie fata de preoti. Nu-i plac si nici ei nu ma plac pe mine. Echitabil deci... Si atunci cum de am ajuns sa citez tocmai din Biblie? Pai nimeni nu spune ca nu are si niste samburi de adevar.
Intr-adevar, ignoranta aduce fericire. Oamenii slabi inzestrati la mansarda sunt cei mai fericiti. Sufleteste, evident. Poate ca nu isi permit ei haine de la Gucci, Armani, Dolce sau Prada, dar cu siguranta nu ii chinuie intrebari existentiale. Poate ca nu isi permit sa manance la restaurante scumpe sau concedii in statiuni de lux, dar pun altfel capul pe perna seara.
Cu cat ai mai multe circumvolutiuni pe cerebel, cu atat esti mai chinuit si mai nefericit. Nu iei fericirea ca atare, ci incepi sa o intorci pe toate partile, sa ii studiezi cauze si efecte, implicatii biologice si patologice, modul in care te influenteaza pe tine si pe cei din jurul tau. Fericirea e alta pentru fiecare in parte. Unii isi doresc obiecte, altii sentimente, altii putere, prieteni sau o inghetata. Lista poate continua la nesfarsit...
Cati stiu exact ce i-ar face fericiti? Isi ating anumite teluri si sunt fericiti o vreme. Apoi se regasesc din nou tristi si neintelesi. Nu cumva a fi fericit inseamna sa nu iti doresti nimic pentru a nu avea dezamagirea ca nu se intampla? Iar daca nu iti doresti nimic, atunci ce te poate motiva sa mergi mai departe? Nici asa nu-i bine... Cineva spunea ca fericirea este suma totala a nenorocirilor care nu ni s-au inamplat inca. Poate fi un punct de vedere.
Recunosc, nu stiu ce ar insemna exact fericirea pentru mine. Pana ma decid insa, o sa ma bucur de tot, o sa savurez toate nimicurile care pana acum mi se pareau ca fac parte din normal: de cafeaua de dimineata, tigara de dupa, glumele proaste ale colegilor, taranii parveniti din cluburi, emisiunile 'contrafacute' de la televizor, coada de la supermarket.
De-ar fi sa-i luam pe toti la rand,
RăspundețiȘtergereSi actualii, dar si fostii,
Cei mai destepti de pe Pamant
Au fost intotdeauna….PROSTII.
Nu te ruga la ursitoare
Sa-ti faca-n viata ta vreun rost,
Mai bine urla-n gura mare:
“Iubite Doamne, fa-ma….PROST!”
De ce sa tragi ca la galera,
Sa-nveti atatea fara rost,
De vrei sa faci o cariera
Ajunge numai sa fii….PROST.
In lumea asta cu de toate,
Unde se-nvata contra cost,
Pacat ca nici o facultate
Nu da si diploma de….PROST.
Avem impozite cu carul,
Dar inotam in saracie
Si ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe…..PROSTIE…
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Sa nu-i jignesti, sa nu-i improsti!
O, Doamne, de ne-ar creste grâul
Cum cresc recoltele de …PROSTI.
Si-n lumea asta rasturnata,
Unde cei strambi sunt cei mai drepti,
Savantii nostri mor de foame
Si numai PROSTII sunt destepti.