luni, 8 martie 2010

Me, in a Pheonix vision


In flacari de lumina, m-a acoperit cu aripile ei, m-a dezbracat si m-a aruncat lumii. Sunt eu, prin ochii ei, mai vie ca niciodata.

Si iata cum m-a descoperit:

"Iubirea este o creatura mica si nervoasa cu ochii in permanenta holbati de frica. Andrew Davidson - Gargui"

Cuvinte:

O dupa-masa tipica pe cerul Londrei. Ploaie, picuri marunti si sacaitori,hau frumuriu, nori, aer proaspat si miros de pamant inverzit, de o iarba sanatoasa, ud.
In studio, atmosfera de penumbra, geamul imens fara perdele era deschis, astfel incat tot ce era afara era si in interior...

Se plimba prin camera cu pasi marunti, nu purta decat un tank top si o pereche de boxeri, desculta, dezbracata de orice urma citadina de zalele si platosa de care ar fi avut nevoie intr-o tipica zi de munca jurnalistica.
Parul ciufulit, negru, de abanos, contrasta perfect maieul alb, pielea de marmura, ochii migdalati incadrati intr-n chip de portelan, cu arome asiatice, tradau ingrijorarea, tristete, neliniste...sau poate o mica furtuna inaitea calmului...

Tinea intre degetele impreunate ale palmelor, o cana cu ciocolata calda aburinda, era ea, goala impreuna cu gandurile si sentimentele ei, descoperita de masca puternica atat de incrustata in piele incat fiecare demascare durea ca inalaturarea cojii de pe o rana proaspata...Pe fundal: Andain - you once told me, ca un imn al catharsisului, arderea unui trecut pentru a lasa loc prezentului sa incolteasca...

Se aseaza pe scaun langa fereasra deschisa, priveste ploaia, simte norii...isi aprinde tigara...fumul albastrui ii inunda gatul,ii penetreaza pieptul si o paraseste prin narile uneori atat de nervoase, dar nu si acum...mici inghitituri din lichidul pretios gazduit cu atata grija intre palme...calm, relaxare...un nou fum albastrui pare ca duce un mesaj cuiva departe..printre picuri, prin aerul londonez, printre grabitele trenuri, in cladiri metalice de geamuri, intre birouri pline de hartoage, mangaie gatul atat de drag si se insaleaza in urechea celui care conteaza...

Tell me, baby, can you hold me now?
You don't have to say it-I feel it, too
And maybe I'm falling or maybe
But I don't show it much

...pe masuta de cafea, laptopul deschis afisa pe ecran un document word, un simplu titlu, ce-si astepta continutul, cuvinte, inimi ce vor lua viata, cand alte cuvinte, inimi li se vor alatura...

Aishitereu...

Multumesc twinwings pentru descriere.

miercuri, 3 martie 2010

The Shemale Syndrome


Adica s-a intors lumea cu curu-n sus, pentru cei care nu stie sa citeste. Femeia a devenit barbat, si barbatul chiuveta. Barbatul se streseaza cand si-o trage, dansa nu se scoala, nu-si da drumul.

Femeia crede ca e vina ei, baga botul sa resusciteze ‘treaba’. Nu merge, e ca o guma mestecata in exces. Treaba se strica, el se frustreaza si pleaca, ea isi aprinde o tigara.

Mai nou fluturii nu sunt la stomac, sunt la pasarica, si dragostea la fel. Mai rau, mancarea (sau mancarimea) se inghesuie si ea in acelasi loc. Stomacul a ramas abandonat, se pregateste de lucruri mai grele, cum ar fi o relatie. Si cum astea sunt mai rare, ajunge sa se lipeasca de sira spinarii. Mori de foame, eventual, si daca te trezesti deja e prea tarziu.

Si cum te pregatesti de o relatie? Stai in casa? Nu. Bagi 5 flotari si 3 ture de bloc? Nu. Fitness, cardio? Nu. O tigara? Poate. Astea-s scuze ca sa amani momentul in care bagi ceva la stomac… intre timp stai si te scarpini la pasarica si te rogi de fluturii aia sa dea mai tare din aripioare. Poate, poate…