joi, 3 decembrie 2009

La multi ani, Romania...


Zis cu intarziere, ca asa meriti...

De ce lucrurile care sunt normale au ajuns sa fie considerate de admirat in Romania de azi?

Un sot care nu isi bate nevasta...
O femeie care nu se culca cu un barbat doar pentru bani...
Un iubit care ii daruieste flori iubitei lui ...
Un angajator care respecta zilele de concediu si de salariu al angajatilor sai ...
Un tanar care cedeaza locul in autobuz unui batran...

Toate astea si multe altele au ajuns sa fie de admirat, cand de fapt sunt lucruri firesti si de bun simt....Respectul s-a dus dracului... Luam tot ca si cand ni s-ar cuveni...Nu mai avem valori, suntem ipocriti, nesimtiti si nespalati. Suntem total lipsiti de coloana vertebrala. Ne inghesuim pe la biserici si manastiri sa pupam moaste si icoane, si cum suntem lasati in mediul natural ne apucam sa injuram de sfinti.

Ne pisam linistiti pe marginea drumului sau pe cei din jurul nostru. Ne facem nevoile si nu tragem apa sau nu ne spalam pe maini. Si luam si hartia igienica, s-avem (just in case). Avem principii atat de bine inradacinate incat cum se dau doi mici gratis pe cap de vita furajera, cum ne schimbam orientarea politica.

O ardem prin cluburi si cafenele de fitze cu o apa plata si facem rate sa ne luam un telefon mobil. Stim sa fim cool pe retele de socializare si forum-uri pe Internet, si de fapt nu suntem in stare sa legam doua vorbe sau sa scriem corect gramatical. Ne luam tzoale de firma, dar stam cu intretinerea neplatita. Avem pretentii la salarii de mii de euro, dar nu stim sa calculam nici 2+2.

Ne-am batut joc de tot si de toate... Nu mai avem decat o singura resursa naturala care ne-a mai ramas... si p-aia o exportam...pizda. Tarfele sunt noul trend in patriotism...

miercuri, 2 decembrie 2009

Urasc…


… curvele masculine. Si ca sondajele mint. Ca gandesc prea mult. Ca imi spun ca sunt urata doar barbatii care nu au reusit sa ma duca in patul lor. Ca interzicem o iarba din care n-a murit nimeni ca sa murim curati, de la alcool. Ca asfaltarea soselelor e ‘aproape gata’de ani de zile. Ca pana si prostii au pareri. Ca nu am cu cine sa votez. Ca iert prea multe. Ca sunt luata de proasta.

Ca nu pot sa mananc orice fara sa ma gandesc ca ingrasa. Ca muncim 5 zile si stam 2 in loc sa fie invers. Ca nu mai am timp sa citesc o carte. Ca greu ma mai bucura ceva. Ca nu pot sa dorm cat, cum si cu cine as vrea. Ca nu pot sa am orgasm daca nu fac dragoste. Ca nu pot sa fac dragoste singura. Ca ma indragostesc prea repede.

Ca doar ceasurile vechi au puterea sa opreasca timpul. Ca am credite si nu pot sa traiesc pe gratis. Ca am prea mult bun simt. Ca nu se gasesc job-uri bune pentru boemi. Ca mi-e teama sa fac copii in lumea asta. Ca nu mai vreau sa mai pun suflet. Ca e judecat prea aspru sufletul meu fin. Ca multi viseaza prost. Ca inima mea are memorie exagerata. Ca am regrete.

Ca am degeaba 98 de cai pe doua roti, ca nu am ce sa fac cu ei… legal. Ca nu stiu sa inot...

marți, 24 noiembrie 2009

Ce vor femeile?


“Calitatile care o atrag pe femeie la un barbat sunt cele pe care nu le va mai suporta mai tarziu.”

Faza 1: EA il vede pe EL si se indragosteste... pe loc. Il cucereste, relatia incepe. EA ii spune primul ‘te iubesc’ dupa doua zile.

EA nu suporta fotbalul, dar invata istoria clubului favorit intr-o noapte. Pentru EL. EA detesta masinile, dar memoreaza toate variantele de motorizare, echipare si upgrade ale modelului preferat. Pentru EL. EI ii place marea, lui muntele, nu-i nimic, EA isi cumpara echipament de ski. Pentru EL. EA adora shopping-ul, dar ajunge sa cumpere numai bere si popcorn. Pentru EL...si prietenii lui.

Faza 2: Dupa mult timp, EL ii spune ‘te iubesc’. Odata ce relatia a ajuns in momentul in care ‘multumesc’, ‘te rog frumos’ si ‘cu placere’ apartin trecutului, lucrurile se schimba.

EA ii controleaza apelurile, mesajele si mail-urile. EA ii face scandal daca nu i-a raspuns la mesaj in max. 5 min. EA face crize cand e seara de meci sau cand EL iese la bere cu baietii. EA nu mai vrea la munte, vrea la mare. EA ii spune ca nu-i mai place cum se imbraca sau cum isi face freza. EL a facut burta. EA nu mai suporta colacul de la WC ridicat...

Concluzie: Ce vor femeile de la un barbat?

O sa va spun un secret pastrat de femei de mii de ani: nici macar ele nu stiu... Aveti grija sa il uitati in urmatoarele 5 secunde...


EA nu uraste cu timpul ceea ce i-a placut la inceput. E doar o iluzie. Femeile sunt doar niste actrite pe scena vietii. Lucrurile care nu-i mai plac acum, nu ii placeau nici atunci. Singura diferenta e ca atunci era dispusa sa treaca cu vederea, sa faca compromisuri, sa tolereze. Pentru a-l avea pe EL.

La inceput, lumea EI se rezuma la EL. Cu timpul, lumea EI se rezuma la... EA.

Femeia din situatia de mai sus e genul care se viseaza de mica maritata. Pentru ea, singurul scop in viata este sa gaseasca prostul care s-o ia de nevasta si pe care sa-l invarta ca pe o marioneta. Daca prostul o iubeste prea mult si face el compromisuri ca sa nu o supere, atunci iar nu mai e bun.

Odata vazuta cu sacii-n caruta, femeia preia controlul si incearca sa transforme broasca cu care s-a maritat (sau cu care are o relatie) in printul calare pe cal alb la care visa cand era mica si proasta. Acum a mai crescut putin...

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Eu mint, tu minti, el/ea minte…


Cel care n-a mintit niciodata sa se ridice si sa dea primul cu piatra…
"It's a basic truth of the human condition that everybody lies. The only variable is about what." [Dr. House] Cu alte cuvinte, toti mintim, difera doar motivele si subiectul minciunii. Nimic mai adevarat. Am ajuns la acel moment din viata in care nu ma mai deranjeaza minciuna. Vorba cantecului… minte-ma ca… te mint si eu.

Problema apare insa atunci cand persoana care ma minte are impresia ca nu ma prind. Mai mult, de ce sa ai pretentia sa fiu sincera cu tine, cand sansele ca situatia sa devina neplacuta pentru mine in consecinta sunt foarte mari?

Mintim ca sa fim iubiti, mintim ca sa facem sex, mintim ca sa fim promovati sau pentru o marire de salariu, mintim ca sa protejam, mintim ca sa nu ranim, mintim ca sa fim lasati in pace etc. Mintim din doua motive: ca sa ne fie noua bine sau ca sa le fie bine celor la care tinem. Sau mintim ca nu ne putem abtine, dar atunci intram in domeniul patologic…

Bun, deci stim ca traim intr-o lume in care minciuna si prostitutia guverneaza. Deci daca toata lumea minte ca sa fie bine, de ce e privita minciuna ca un lucru rau? Ar trebui sa nu mai putem de bine. E vina celor pe care ii mintim pentru ca ii mintim. Cine spune ca prefera adevarul, iarasi minte. De fapt, singurul lucru pe care il putem face este sa avem grija sa nu ne mintim pe noi.

joi, 19 noiembrie 2009

Prostia si fericirea


“Fericiti cei saraci cu duhul, ca lor va fi imparatia cerurilor...” (Mt 5,3). Nu pot sa spun ca sunt credincioasa. Am fost, cand eram copil si asa era firesc cand cresti intr-o familie crestina, cand bunica te taraste pe la biserici si slujbe duminica. Mereu am avut fobie fata de preoti. Nu-i plac si nici ei nu ma plac pe mine. Echitabil deci... Si atunci cum de am ajuns sa citez tocmai din Biblie? Pai nimeni nu spune ca nu are si niste samburi de adevar.

Intr-adevar, ignoranta aduce fericire. Oamenii slabi inzestrati la mansarda sunt cei mai fericiti. Sufleteste, evident. Poate ca nu isi permit ei haine de la Gucci, Armani, Dolce sau Prada, dar cu siguranta nu ii chinuie intrebari existentiale. Poate ca nu isi permit sa manance la restaurante scumpe sau concedii in statiuni de lux, dar pun altfel capul pe perna seara.

Cu cat ai mai multe circumvolutiuni pe cerebel, cu atat esti mai chinuit si mai nefericit. Nu iei fericirea ca atare, ci incepi sa o intorci pe toate partile, sa ii studiezi cauze si efecte, implicatii biologice si patologice, modul in care te influenteaza pe tine si pe cei din jurul tau. Fericirea e alta pentru fiecare in parte. Unii isi doresc obiecte, altii sentimente, altii putere, prieteni sau o inghetata. Lista poate continua la nesfarsit...

Cati stiu exact ce i-ar face fericiti? Isi ating anumite teluri si sunt fericiti o vreme. Apoi se regasesc din nou tristi si neintelesi. Nu cumva a fi fericit inseamna sa nu iti doresti nimic pentru a nu avea dezamagirea ca nu se intampla? Iar daca nu iti doresti nimic, atunci ce te poate motiva sa mergi mai departe? Nici asa nu-i bine... Cineva spunea ca fericirea este suma totala a nenorocirilor care nu ni s-au inamplat inca. Poate fi un punct de vedere.

Recunosc, nu stiu ce ar insemna exact fericirea pentru mine. Pana ma decid insa, o sa ma bucur de tot, o sa savurez toate nimicurile care pana acum mi se pareau ca fac parte din normal: de cafeaua de dimineata, tigara de dupa, glumele proaste ale colegilor, taranii parveniti din cluburi, emisiunile 'contrafacute' de la televizor, coada de la supermarket.

duminică, 15 noiembrie 2009

Gandesc prea mult…


De ce sa faci sex? De ce sa nu iubesti?
De ce sa plangi? De ce sa nu razi?
De ce sa fugi? De ce sa nu stai?
De ce sa taci? De ce sa nu spui?
De ce sa minti? De ce sa nu …?

Cate pietricele sunt intr-o gramajoara?
Cat de mult e prea mult?
Ce culoare au gandurile?
Ce forma au sentimentele?

Dincolo era mai ieftin…

Ce-ar fi daca?…


Viata te schimba, viata de educa si mai ales, iti da peste nas. De multe ori nu suntem la momentul potrivit in locul potrivit, sau cel putin asa credem noi. De fapt, nimic nu se intampla fara un motiv…

Doi indragostiti care astazi se despart cu drame, lacrimi, amenintari si gelozii isi jura dragoste sau ura vesnica. Peste cativa ani, nu mai e nici dragoste, nici ura. Destinul ii readuce in acelasi timp si acelasi loc. Nici unul nu mai e cel care a fost. Si totusi, genunchii le tremura, respiratia li se taie. Sentimente de vinovatie, frustrari, amintiri, toate le invadeaza sufletul si mintea.

Ea: ‘Ce-ar fi fost daca….?’ … daca mai eram impreuna si astazi? L-as fi iubit la fel de mult? Mai eram eu cea de astazi? Oare mai simte ceva pentru mine? Oare am insemnat ceva pentru el? M-am mai ingrasat? Am mai slabit? Oare ma mai gaseste atragatoare? Oare acum are pe cineva?...

El: Oare ma mai uraste pentru cat am facut-o sa sufere? Ce-ar fi daca i-as propune sa ne mai vedem? Oare are pe cineva? O sa creada ca vreau sa avem iarasi o relatie? Daca facem sex, o sa fie dezamagita de mine? …

Pe masura ce intrebarile se aduna, pe atat starea de neliniste se adanceste. In aceeasi camera singuri, amandoi stiu ce urmeaza. Nimic nu mai e la fel. Sarutarile sunt straine, mangaierile sunt retinute, instinctele primeaza… si nu prea. Actul se consuma, urmeaza tacere. Avalansa de ganduri se porneste iara… Amandoi ar vrea sa zica ceva si totusi niciunul nu poate sa o faca.

Gheata se sparge, isi aprind cate o tigara, discuta , lamuresc. Fiecare isi trage concluziile, corect sau gresit. Se privesc cu alti ochi acum… In realitate insa, intotdeauna va ramane ceva nespus. Intotdeauna va fi ceva ce le va fi teama sa isi spuna. Ce-ar fi daca…?