MA MUT!

... la marmacie :D

It's done!

www.thealphafemale.ro

Comentariile sunt inchise aici, dar post-urile au fost deja transferate pe noul domeniu. Cei care ma au in lista de blogroll pot deja sa modifice URL-ul.

Off topic...

Era odata un print frumos, bogat si destept. Avea insa si un defect, era timid. Printul era indragostit de o printesa foarte frumoasa. Nu stia cum sa ii spuna ca o iubeste.

Se gandeste si isi spune: "O invit diseara la o plimbare calare sub clar de luna, imi vopsesc inainte un sfert din cal in verde, iar cand ma va intreba de ce mi-am vopsit calul in verde ii voi spune: nu conteaza, important e ca te iubesc."

Vine seara, ies la plimbare, printesa nu scoate o vorba toata seara. Se despart.

A doua zi printul isi vopseste jumatate din cal in verde. "Cand ma va intreba de ce mi-am vopsit calul, ii voi raspunde: nu conteaza, important e ca te iubesc", gandea printul. Seara la intalnire, se repeta tacerea de mormant.

A treia seara printul isi vopseste tot calul in verde, din motivele cunoscute.

Se plimba ce se plimba amandoi, la un moment dat printesa nu mai rabda tacerea si marturiseste:

- Printze, te iubesc!

Printul repede: - Nu conteaza, important e ca mi-am vopsit calul in verde!

[transmis pe cale orala:D]

SamanTZa, celula de baza a fotbalului romanesc

Orice fin consumator de seminTZe stie ca aceasta activitate necesita un grad inalt de cunostinte si indemanare si nu poate fi facuta decat acompaniata de un meci de fotbal si accesorizata cu o bere. In jurul samanTZei se invarte intreaga lume fotbalistica din Romania si din toate timpurile, de la basica de porc umpluta cu aer incoace.

SamanTZa guverneaza totul, de la suporteri la patroni de cluburi, de la jucatori la sponsori. Ea este acolo indiferent daca echipa favorita pierde sau castiga si e ultima care pleaca, sub forma de coji imprastiate peste tot. Este pe buzele tuturor atunci cand se comenteaza, se injura sau se striga. Este alfa si omega, inceputul si sfarsitul, antrenor al ineptiilor si arbitru al fazelor controversate.

Desigur, nu oricine este capabil sa sparga o samanTZa. Actiunea este atent planificata, existand mai multe posibilitati de a efectua acest procedeu complex.

Si totusi, recomandat este ca dupa extragerea minutioasa a miezului sa se scuipe cojile cu pasiune pe cei din jur. Mestecat superficial, miezul va trebui sa ramana intre dinti, pentru a fi apoi clatit cu o bere. Ritualul se incheie de multe ori cu o eliminare zgomotoasa, pe gura, a gazelor continute in stomac (commonly known as “ragaiala”). Procedura se reia ori de cate ori este necesar.

Iti trebuie talent si ani de antrenament, la fel ca in cazul jucatorilor de fotbal. Diferenta este ca daca dupa 10 ani ajungi sa faci o arta din spartul seminTZelor, unii jucatori romani de fotbal inca dau cu stangu-n dreptul... Prin urmare, ori se infiinteaza Liga I Nutline de spart seminTZe, ori jucatorii romani de fotbal se lasa de jucat pe nervii nostrii...

Primavara se numara... fostii

Nu stiu cum se face ca imediat cum dau primele firicele de iarba, incepi si simti si mortii din dulapul tau, care revin an de an ca niste pasaroi plecati in tarile calde peste iarna. Si incepe sa miroasa a cadavru peste tot in jur pana deschizi usa dulapului si cad mortii peste tine... unul cate unul. Incepi sa faci recensamantul: un fost, doi fosti, trei fosti... dupa caz. Unii dintre ei inca mai misca si incearca sa isi faca iarasi loc in viata ta... altii s-au descompus demult.

Cel mai bun lucru pe care poti sa il faci este sa incepi sa faci curat in dulap, fara a uita, in schimb, sa te joci de-a jefuitorul de morminte si sa pastrezi lucrurile de valoare de la fiecare cadavru. Saaaaau... ai putea sa ii folosesti ca bong material... How High, gen. Oricum ar fi, priveste-o ca pe o clisma: te curata si pe interior. In cazurile mai grave, dati cu peria de sarma.

Nu! Nu e cazul sa mai incerci sa resuscitezi vreun mort. Daca e acolo, inseamna ca nu mai are ce cauta in viata ta si cu cat te incapatanezi sa il imbalsamezi mai bine, cu atat iti prelungesti mai mult agonia. Nu e bine nici sa te incapatanezi ca nu simti mirosul de putrefactie sau ca nu ii vezi de fiecare data cand deschizi usa dulapului ala nenorocit. Acceptance is the way to happiness they say...

Si atunci nu ramane decat sa iei lucrurile de valoare ramase dupa fiecare raposat si sa vezi cum te folosesti de ele ca sa imbunatatesti prezentul. Asta este rostul lor, si doar asta. Orice alta abordare iti va dauna tie, relatiei in care te afli, si persoanei cu care esti.

Buuuuuuuun... si pentru ca ne place sa tragem concluzii, linii si alte floricele, haideti sa vedem ce am invatat noi de la mortii din dulapul nostru, si care sunt lucrurile alea de valoare pe care le-am pastrat inainte sa le dam foc la nenorociti.

(P.S.: Ca sa nu ziceti ca sunt o nemernica ca vorbesc asa despre oameni cu care am avut ceva de impartit candva, viata de exemplu, iata: NENOROCÍT, -Ă, nenorociți, -te, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană) care se găsește într-o situație vrednică de plâns, care este lipsită de noroc, de fericire, care are de îndurat un mare necaz, o mare suferință; (om) nefericit. (sursa: dexonline.ro)


- am invatat ca increderea este baza unei relatii sanatoase si ca gelozia nu face decat sa omoare incet-incet tot ce e mai frumos
- am invatat ca nimic nu dureaza o vesnicie, dar poti sa faci sa dureze o viata de om daca te straduiesti un pic
- am invatat ca sa iubesti nu e suficient ca o relatie sa dureze
- am invatat ca trebuie sa te bucuri de prezent si sa nu-ti faci planuri marete de viitor de unul singur
- am invatat ca nu trebuie sa te joci niciodata cu sentimentele celuilalt
- am invatat ca indiferenta doare mai mult decat orice
- am invatat ca este mai bine singura decat intr-o relatie nefericita
- am invatat ca nu trebuie sa incerci sa-l schimbi pe cel de langa tine, ci sa-l accepti asa cum este
- am invatat ca orice nelamurire trebuie discutata calm, si trebuie sa intrebi inainte de a da in cap
- am invatat sa fiu mai intelegatoare si sa reactionez mai putin la impulsuri
- am invatat ca nu este suficient sa lupte unul singur pentru amandoi
- am invatat ca trebuie sa respecti dreptul la intimitate si sa oferi libertate persoanei de langa tine
- am invatat ca odata ce ti s-a spus ‘te iubesc’ nu trebuie sa te culci pe-o ureche, ci sa te bucuri si sa intretii sentimentele celelaltei persoane.
- am invatat sa iert, sa am rabdare si sa daruiesc dragoste fara a lasa experientele din trecut sa imi umbreasca relatia actuala.

Simtiti-va liberi sa adaugati sau sa ma contraziceti...

Me, in a Pheonix vision

In flacari de lumina, m-a acoperit cu aripile ei, m-a dezbracat si m-a aruncat lumii. Sunt eu, prin ochii ei, mai vie ca niciodata.

Si iata cum m-a descoperit:

"Iubirea este o creatura mica si nervoasa cu ochii in permanenta holbati de frica. Andrew Davidson - Gargui"

Cuvinte:

O dupa-masa tipica pe cerul Londrei. Ploaie, picuri marunti si sacaitori,hau frumuriu, nori, aer proaspat si miros de pamant inverzit, de o iarba sanatoasa, ud.
In studio, atmosfera de penumbra, geamul imens fara perdele era deschis, astfel incat tot ce era afara era si in interior...

Se plimba prin camera cu pasi marunti, nu purta decat un tank top si o pereche de boxeri, desculta, dezbracata de orice urma citadina de zalele si platosa de care ar fi avut nevoie intr-o tipica zi de munca jurnalistica.
Parul ciufulit, negru, de abanos, contrasta perfect maieul alb, pielea de marmura, ochii migdalati incadrati intr-n chip de portelan, cu arome asiatice, tradau ingrijorarea, tristete, neliniste...sau poate o mica furtuna inaitea calmului...

Tinea intre degetele impreunate ale palmelor, o cana cu ciocolata calda aburinda, era ea, goala impreuna cu gandurile si sentimentele ei, descoperita de masca puternica atat de incrustata in piele incat fiecare demascare durea ca inalaturarea cojii de pe o rana proaspata...Pe fundal: Andain - you once told me, ca un imn al catharsisului, arderea unui trecut pentru a lasa loc prezentului sa incolteasca...

Se aseaza pe scaun langa fereasra deschisa, priveste ploaia, simte norii...isi aprinde tigara...fumul albastrui ii inunda gatul,ii penetreaza pieptul si o paraseste prin narile uneori atat de nervoase, dar nu si acum...mici inghitituri din lichidul pretios gazduit cu atata grija intre palme...calm, relaxare...un nou fum albastrui pare ca duce un mesaj cuiva departe..printre picuri, prin aerul londonez, printre grabitele trenuri, in cladiri metalice de geamuri, intre birouri pline de hartoage, mangaie gatul atat de drag si se insaleaza in urechea celui care conteaza...

Tell me, baby, can you hold me now?
You don't have to say it-I feel it, too
And maybe I'm falling or maybe
But I don't show it much

...pe masuta de cafea, laptopul deschis afisa pe ecran un document word, un simplu titlu, ce-si astepta continutul, cuvinte, inimi ce vor lua viata, cand alte cuvinte, inimi li se vor alatura...
Aishitereu...

Multumesc twinwings pentru descriere.

The Shemale Syndrome

Adica s-a intors lumea cu curu-n sus, pentru cei care nu stie sa citeste. Femeia a devenit barbat, si barbatul chiuveta. Barbatul se streseaza cand si-o trage, dansa nu se scoala, nu-si da drumul.

Femeia crede ca e vina ei, baga botul sa resusciteze ‘treaba’. Nu merge, e ca o guma mestecata in exces. Treaba se strica, el se frustreaza si pleaca, ea isi aprinde o tigara.

Mai nou fluturii nu sunt la stomac, sunt la pasarica, si dragostea la fel. Mai rau, mancarea (sau mancarimea) se inghesuie si ea in acelasi loc. Stomacul a ramas abandonat, se pregateste de lucruri mai grele, cum ar fi o relatie. Si cum astea sunt mai rare, ajunge sa se lipeasca de sira spinarii. Mori de foame, eventual, si daca te trezesti deja e prea tarziu.

Si cum te pregatesti de o relatie? Stai in casa? Nu. Bagi 5 flotari si 3 ture de bloc? Nu. Fitness, cardio? Nu. O tigara? Poate. Astea-s scuze ca sa amani momentul in care bagi ceva la stomac… intre timp stai si te scarpini la pasarica si te rogi de fluturii aia sa dea mai tare din aripioare. Poate, poate…

Sadness

"Even a happy life cannot be without a measure of darkness, and the word happy would lose its meaning if it were not balanced by sadness. It is far better take things as they come along with patience and equanimity." (Carl Gustav Jung)